Azi sunt Zorro!

Martie 26, 2008

polaroid_mask1.jpg

Imi pare că seara asta am mainile slabe, incep sa fie lungi si umane.
Cu oase proeminente si vene foarte vizibile.
Imi place sa ma uit la ele cum tastează.
Sunt subtiri cand vreau sa le vad subtiri si sunt groase cand sunt prost dispusă.
Am unghiile scurte, iar şapte din zece sunt doar scurte pentru ca sunt roase. Adânc.
Imi rod unghiile din clasa a 7a. Am facut o pauza in clasa a 12a si in anul II de facultate. Pentru o luna, respectiv doua, au fost frumoase si feminine. Semanau cu cele ale mamei. Nevoia de a le roade e exact ca nevoia de tigara cu care traiesc. Nu sunt dependentă de tigări, nu am fost niciodată, dar simt dorul, cheful, dorinta de le manui, a le gusta si a le inhala. Mă întreb aceasi poveste se aplica si la cola? Adevărul e ca gustul ei mă linişteşte, mă calmează, nu a fost niciodata vorba de sete, dar oare nu sunt acestea măşti la dependente?
Nu am sa scriu despre dependentă (am mai scris), despre detaliile mici din viata de zi cu zi sau despre lucruri feminine si frumoase.
E vorba de mască.
Scriu despre măştile pe care iubim să le purtăm.
Sunt mastile de zi cu zi, masca de dimineată, masca de noapte, masca de iesit la bere, masca de prietenie, masca de intelegere, masca de indiferentă, masca de arogantă, masca de placere, masca de frica, masca de dorinta, masca de minciuna si tipul mastilor continua cu fiecare framantare, atitudine sau gand pe care il avem.
Fiecare mască are un motiv pentru care există, un cusur si un leac bine ascuns in mintea fiecăruia dintre noi.
La început folosirea măştilor e doar o joaca, apoi e o mica satisfacţie pana când învăţam din aceste ele cum sa ne comportam si cum sa reacţionăm făcând teste cu ele si ajungând sa le purtam in geanta atunci când ieşim din casa.
Le selectam apoi dintr-o paleta larga de opţiuni, paleta a cărui volum e direct proporţional cu experienţa in domeniu, criteriile alegerii fiind situaţia, oameni si dorinţa de încercare – care masca merge mai bine aici azi?
Cu toate acestea, nu mă gandesc deloc la ipocrizie sau la persoane cu „doua fete” cand spun de măsti, mi se pare un adevar, o părticică de real ce e in fiecare dintre noi, fie că stă pitit intr-un colt, fie că ne invadează ziua cu mii de culori.

Anunțuri

13 Responses to “Azi sunt Zorro!”

  1. Andreea Says:

    nu stiu care dintre variante ar trebui sa ma nelinisteasca: faptul ca nu ne gandim „hmmm, ce masca sa im pun acuma?” sau faptul ca le punem inconstinet.
    sau nu stiu daca e neaprat vorba de masti. nu poti sa fii la fel cu toti oamenii. pentru ca nu toti oamenii sunt la fel. te adaptezi, te mulezi dupa situatie. poate asta te indeparteaza intr-un fel de adevarata ta persoana. si din nou, nu stiu daca asta e o chestie trista sau e doar modul nostru de a supravietui. puii mei :))

  2. Maria Says:

    look at the bright side … macar nu suntem niste oameni plicticosi / plictisitori 🙂

  3. ihanna Says:

    am fost si eu don’ soara Zorror la un Bal mascat..tu erai Cupidon si-mpreuna eram aparatoarele Iubirii:))

  4. Maria Says:

    oooo, dar cine ar putea uita acel pretzios Bal Mascat?
    cu cizmele tale kinky si nu numai 😛

  5. ihanna Says:

    Tzuca-te baba ana che guevara ca nu ai uitat de cizmele mele de Zorritza:<(mi-au ramas mici in fras)..
    dar tu draga ce furori ai facut cu inimioara aia desenata cu ruj pe obraz:)) Phaaaaaa!!

  6. Maria Says:

    taci mah acolo mah! 🙂

  7. Andreea Says:

    eu am fost michael jackson la un bal mascat la gradinita 😀 :)))

  8. Anonim Says:

    :)…psihologi le denumesc roluri..este mai rau cand nu ne dam seama si alegem intr-o situatie „masca gresita” fara sa ne dam seama…de exemplu…ma comport inca la fel ca un copil cu mama, dar ma supar cand cineva imi spune ca ma port copilareste…desi adevarul este ca mai incurc rolurile…si ma comport ca un copil si cu alti nu doar cu ea…e nevoie de autocontrol :-<

  9. Maria Says:

    anonimule, imi place de tine!

    p.s. andreea … si aveai asa o suvintza ce-ti atarna pe chip? si faceai schema aia cand dansai? :>

  10. fanitza Says:

    foarte frumosul postul! cred că este cel mai frumos pe care l-am citit până acum la tine pe blog.

    nu pot totuşi să nu mă amuz, când mă gândesc cum ar fi să treacă lgionarii cu care mă duelez eu la mine pe blog, pe la tine.

    dacă ar citi careva dintre ei ce ai scris tu aici sunt sigur că te-ar cataloga drept o „victimă a culturii coca-cola”. 🙂

  11. Maria Says:

    multumesc.. am invatat sa ma bucur de complimentele tale rare, cat despre rabzoaiele tale .. sunt sigura ca nici nu ai fost „usa de biserica” 😉

  12. Andreea Says:

    nu aveam suvita bah :)))) da aveam doar o manusha si sosete albe :))

  13. danie;la Says:

    nu ami place ca nu da cum ai si dak ai imbaracat sau dezbraCAT

    NAI CE ZICE KKUL


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: