about frendz ….

 

se spune ca “familia nu ti-o alegi, dar prietenii, da.” ei bine, eu nu cred. de cate ori nu ai avut o parere reticenta fata de cineva, ca apoi sa te uimeasca si fara sa vrei tu sau ea/el va apropiati? nu cred ca noi ne alegem prietenii. o prietenie se construieste, la fel ca si o relatie. cere timp, zambete, renuntari, cunoastere, acceptare, simt al umorului, iar apoi toleranta si iubire. daca un prieten da gres, pur si simplu il lasi acolo si mergi sa alegi pe altcineva? prietenii ne vin in cale, apar de unde nu ne asteptam, ne intelegem cu cine nu ne asteptam. nu cerd ca merge o prietenie daca incerc si ma chinui sa ma inteleg cu cineva doar pentru ca are pistrui pe nas sau poarta dc-uri, sau frecventeaza acealeasi localuri. nu zic nu, si astea sunt uneori lucruri care fac anumite conexiuni intre oameni, dar nu le reprezinta amicitia.

unii oameni ne sunt trimisi cred ca la momentul, locul, timpul sau circumstanta potrivita. faptul ca reiese ceva frumos depinde de ambele sau tripele persoane, dar nu in totalitate. timpul si incercarile si faptul ca anumite persoane “sunt acolo pentru tine” intaresc, astfel zisa, prietenie. poate acel “beeing there for somebody” apare de la un ochelarist cu pistrui si cu un cos pe nas din ultima banca a clasei, genul de tip pe care poate nu l-ai alege ca si prieten nicioadata, in viziunea ta, si dintr-o data iti dai seama ca nu esti tu cel care alegi…

e un destin, e un scop.

si da… e si proprie experienta la mijlocul postului… si poate e ocazia sa multumesc pentru exista lor in viata mea: ana, iulia, raluca, diana, ale, sia, hana, roxi, diana, iulia, mada, anca, alina, maria, mama, andrei, thomi, alin … ordine total aleatorie